Impactul psihologic al scolii online

Interviu cu terapeutul Claudia Iordache.

 

L.C.: In contextual actual, in care adolescentii trebuie sa experimenteze scoala online, ce ne poti spune tu, legat de asta? Cum privesc adolescentii cu care lucrezi aceasta noutate?

C.I.: Adolescentii privesc scoala online ca pe un mijloc alternativ de acumulare de informatii si invatare, dar fata de care au totusi mari retineri. Retinerile pot veni din faptul ca elevii nu vad eficienta acestor cursuri, nefiind obisnuiti sa se concentreze asupra temelor predate „online” de catre profesori, care (majoritatea) nu au cunostinte reale de a gestiona ore de clasa „online”, neexistand programe de instruire in acest sens. Pentru majoritatea adolescentilor disciplina scolara era o problema in interactiunea cu profesorul de fata, iar acum aceasta problema se amplifica cu atat mai mult cand profesorul este de  partea cealalta a calculatorului.

Cursurile „online” au nevoie de un design special si de o abordare pedagogica diferita fata de cea din salile de clasa, cu participare directa.  In „online” materia trebuie prelucrata si livrata sub forma de „bitesize” pentru ca timpul fizic de interactiune trebuie sa fie mult redus in comparatie cu cel alocat invatamantului clasic (creierul oboseste mult mai repede in „online”). Exista o suprasolicitare care este resimtita, iar elevul are tendinta de a absenta invocand diferite motive, simtind ca nu mai este atat de controlat, iar nevoia de libertate, de a face altceva (ceea ce simte) decat ceea ce trebuie este tot mai prezenta.

Chiar daca sunt obisnuiti sa foloseasca tehnologia (computer, internet, telefoane „smart”, etc), majoritatea adolescentilor au privit la inceput telescoala ca pe o curiozitate si dupa o perioada de acomodare ca pe ceva plictisitor. Cea mai mare problema a scolii online ramane totusi capacitatea scazuta a facilitatorilor de programe care sa ii implice pe elevi in mod real in procesul de invatare. Platformele de „Learning and Development” cu care profesorii ar putea facilita un curs online intr-o maniera profesionista sunt foarte putine in Romania, iar o strategie in acest sens, este inexistenta.

Aspectul social al invatarii nu dispare complet in cadrul cursurilor online, se schimba doar. De exemplu, scolile cu experienta in online fac cursuri interactive intr-o varietate de moduri, de la implementarea proiectelor de laboratoare virtuale pentru orele de stiinta la crearea de videoclipuri animate cu materiale de curs. In loc sa aiba discutii la clasa cu voce tare intr-o sala de clasa fizica din scoala, elevii se angajeaza in discutii virtuale in cadrul platformei de invatare online a cursului lor. Acestia pot gasi aceste discutii mai satisfacatoare decat discutiile traditionale de curs. In discutiile virtuale, fiecare student trebuie sa contribuie cu ceva substantial la conversatie – ceva care nu se poate intampla intotdeauna in salile de clasa traditionale, unde notele de participare de cele mai multe ori sunt interpretate ca interventii deranjante si nu ca o contributie. In timp ce profesorii pot comunica cu elevii online in principal prin e-mail si mesaje, in mediul virtual de invatare, acestia pot, de asemenea, angaja elevii intr-un mod mai antrenant. Unii creeza videoclipuri care explica materialul cursului astfel incat elevii sa poata vedea si auzi prelegerea.

Elevii si studentii vor avea nevoie sa se adapteze la formatul acesta diferit, de predare online. Cu toate acestea, desi element de noutate, cu munca asidua si daruire, nu numai ca pot reusi sa invete, ci isi vor gasi si interactiunea sociala pe care o cauta – doar nu in modul in care erau obisnuiti.

 

L.C.: Ce  recomanzi parintilor  in perioada asta in care adolescentii, multi aflati in pragul unor examene importante din viata lor, se confrunta cu acest element de noutate? Cum pot trece cu bine de toata perioada asta?

C.I.: Desi adolescentul are capacitatea de a se organiza, de a-si crea un program, de a gestiona o situatie nemaintalnita, de a se adapta la schimbari, totusi aceasta perioada este noua pentru toata lumea, drept urmare le recomand parintilor ca in aceasta perioada sa le fie alaturi si sa contruiasca un program eficient impreuna cu ei care sa implice studiul, sportul, momentele de relaxare si sa-i reaminteasca adolescentului constant, obiectivele pentru care au ales sa depuna acest efort, motivele pentru care si-au luat angajamentul de a invata.  De asemenea, este necesar sa le aprecieze efortul depus pana acum si sa ii orienteze putin si spre ceea ce se va intampla dupa aceasta perioada, despre beneficiile ulterioare.

 

L.C.: Cum vezi lipsa socializarii din viata reala cu care acestia se confrunta? Poate ea sa fie inlocuita cu socializarea online?

C.I.: Adolescentii, din toata lumea, au integrat in mare masura aceasta tehnologie in viata de zi cu zi, ceea ce contribuie semnificativ la dezvoltarea lor, datorita surselor pretioase de informatii, care le stimuleaza creativitatea si le dezvolta alte abilitati cognitive. Socializarea reala nu poate fi inlocuita cu socializarea online. „Socializarea online” este de fapt o sintagma care vine sa descrie „interactiunea virtuala”, nicidecum o interactiune reala. Oamenii comunica prin emotii in majoritatea timpului. In „online” emotiile sunt gresit inlocuite cu „emoji” un mediu co-creat, drept urmare, se confunda interactiunea virtuala cu socializarea.

In timp ce copilaria este cunoscuta in mare parte ca o perioada de dezvoltare a competentelor fizice, emotionale si comportamentale, sarcina centrala a adolescentei a fost caracterizata ca avand un accent mai constient catre formarea unei identitati a individului cu care se va integra in societate.

„Socializarea” adolescentilor  are ca scop  dezvoltarea abilitatilor si deprinderilor sanatoase cu care sa poata face fata cu succes provocarilor vietii in care vor pasi in scurt timp pe deplin responsabili, de a le dezvolta capacitatea de a interactiona cu ceilalti in moduri care vor produce rezultate pozitive – impartasire, cooperare, ajutor. De foarte multa vreme se vorbeste (cadrele didactice, consilierii scolilor, asistentii sociali si psihologul scolar) ca unii elevi nu au performante academice deoarece nu dispun de abilitati sociale adecvate (neatentie si nepregatire in perioadele de instruire, comportament agresiv fata de colegii de clasa si personalul educational, incapacitatea de a se angaja in cooperare, invatare si comportament perturbator in clasa), fapt ce le-a afectat abilitatile academice (studierea abilitatilor, abilitati de rezolvare a problemelor, abilitati critice si de luare a deciziilor, maiestrie si performanta, abilitati de gestionare a sarcinilor). Deoarece abilitatile sociale ale elevului sunt absente, acesta este incapabil sa inteleaga si astfel sa se concentreze asupra materiei predate; incapabil să formuleze intrebari adecvate; nu are capacitatea de a urmari informatiile expuse sau sa se concentreze asupra lor; incapabil (sau avand frica) de a pune o intrebare; de a cere clarificari sau mai multe explicatii atunci cand nu intelege – din rusine sau jena.

 

L.C.: Scoala online, scoala viitorului? Cum se vede acesta schimbare din punct de vedere psihologic ?

C.I.: Din punct de vedere al psihologiei elevului care este „scolit online” vorbim despre deprinderea de abilitati sociale noi intr-un interval scurt de timp (adaptare fortata) care va face o diferentiere psiho-sociala profunda, de exemplu intre adolescentii care au posibilitati materiale, educative, resurse etc și cei care nu au asemenea posibilitati. Scoala online se poate face doar cu anumite grupe scolare (exclus gradinite, clasele I-V) si numai dupa o pregatire temeinica a profesorilor si a sistemului de invatamant pentru o asemenea abordare. Unii elevi necesita o supraveghere continua, drept urmare exista o categorie de parinti care nu pot oferi suport copiilor in timpul orelor online, acestia fiind plecati in strainatate sau lucreaza in alte orase, fie au un program de lucru solicitant, astfel copilul este in ingrijirea bunicilor (care nu cunosc toate informatiile pe care internetul le solicita, astfel ei neputand sa le acorde sprijinul de care au nevoie) sau raman singuri acasa si este necesara o autodisciplina. Un alt aspect important vizeaza spatiul si numarul de persoane care locuiesc in aceeasi casa, in familiile cu mai multi copii sau unde locuiesc mai multe persoane decat familia, spatiul este redus, drept urmare ambientul poate fi perturbant in timpul orelor de curs, fiecare membru din familie avand necesitatile sale. Factorii de mediu perturbatori influenteaza disciplina elevului, calitatea actului de invatare, starea emotionala si psihica.

Predarea online se bazeaza pe comunicare si este necesar sa evidentiem faptul ca elevul nu poate intelege informatia la capacitate maxima. De asemenea, trebuie sa luam in calcul faptul ca anumite materii, de genul orelor de sport, domeniul tehnic și profesional, activitatile muzicale, arta, dans si altele implica interactiuni fizice. Predarea este un act empatic, oricat de performanta ar fi tehnologia, aceasta nu poate accesa o latura care sta la baza dezvoltarii sanatoase a omului – acea latura emotionala in care nu pot fi transmise sentimentele, trairile sufletesti, nu se pot crea convingeri, ceea ce se creeaza intr-un grup se percepe atat la nivel informational cognitiv dar si emotional, iar acest lucru ajunge sa fie o bariera in dezvoltarea lor in timp.

Timpul prelungit de conectare la telefon/laptop/tableta poate  avea si efect negativ, din pacate, asupra: vederii elevului, auzului, sistemului osos, putand de asemenea sa apara probleme nutritionale de tip obezitate.  Specialistii ne prezinta un concept numit „Crampa scriitorului”, care este un alt efect negativ pe care il au cei care stau incremeniti ore in sir în fata calculatorului – care se manifesta sub forma unor furnicaturi la nivelul mainilor, dar si cu dureri asupra muschilor si a zonei spatelui.

In ceea ce priveste impactul psihologic, putem identifica anumite tulburari psihice care pot aparea din cauza timpului indelungat pe care elevii il pot petrece in fata calculatorului/tabletei: stres, dependente, migrene, insomnii, anxietati, atacuri de panica, episoade depresive existand si riscul ca in timp sa apara probleme neurologice.

Intr-o lume digitalizata observam lipsa unui element vital si anume sa nu uitam cat de pretioasa este o imbratisare si cat de important este ca ei sa simta conectarea emotionala, impartasirea atat a momentelor dificile dar si a reusitelor, aprecierile care pot fi oferite sub diferite forme, de cele mai multe ori insotite de zambete, energie si gesturi fizice incurajatoare.

Impactul psihologic al scolii online